Sunt seri ca aceasta, în care am un soi de amorțeală pe de o parte ,știind ca somnul ar fi soluția ideală iar pe de altă parte ,am o zvapaiala in mintea mea de circuite neuronale hiperactivate. Maine am de ținut un curs și amigdala mea a întrat în fibrilație:):) știind ca mai am de pregătit niste materiale.
Hmmm….si totuși e vineri seara!:) Asa ca respir…Ce-ar fi sa las loc si… de improvizație maine dimineața in discursul meu oratoric! Asa ca negociez cu mintea mea sa ii dau totuși ceva de frământat dar sa isi mai potolească circuitele. Mai intai imi pun un pahar de vin rosu…bineînțeles intr-un pahar de cristal ( tocmai ce va scrisesem cum e cu vesela bună si respectul de sine zilele trecute:) Clincatul suav al cristalului marchează începutul relaxării mele la care se adaugă și torsul leneș al pisicii care mi se trântește fara drept de apel in brațe…hehe..prea multa mișcare nu mai pot sa fac..si eu intru
intr-o picoteala dulce.
Si totuși circuitele pulseaza:)
Imi aduc aminte …de Vulpescu,un autor autohton care ma amuza foarte mult.El a scris ceva..cândva…despre femei și vin:)
Da..femeile …”nu doar bărbații sunt ca vinul.Cu cat trec anii,cu atât devin mai bune”Subscriu in totalitate:)Cu o singura condiție.. soiul să fi fost nobil și bun de la început…altfel:)
De multe ori contemplam sau ne isterizam, noi femeile despre cum fuge timpul,inclusiv eu mai am momente de criza.Insa sa stai cu ghilotina timpului deasupra capului..e o pierdere de energie. Cifrele nu reflecta energia spiritului.Asa ca hai sa o luam mai usor!
La 20 de ani,habar nu ai ce este viata si încă ești necoapta si fragilă (mai ales dacă ai și o structură mai conformista,dornică sa împlinești așteptările celor din jur).La 30 de ani ,scenariile pot fi foarte diferite. Fie femeia se declara împlinită cu un sistem clădit in jurul ei( sot,copii) sau cu o cariera care o definește( aceasta e varianta fericita) …fie femeia este in aceeași buclă ca la 20 de ani,amortita de data asta(nasol:(…ori tine piept cu prejudecățile si se produce o trezire( a treia varianta ,cei dreot mai rara:)…dar încă e într-o zbatere! Asa ca imi place sa cred ca la 40 de ani începe viata asumată.Intradevar departe de valul iluziei si al romantismului..dar o viata reala in care EA, FEMEIA își poartă cu noblețe propria ființă, cu privire cutezatoare,cu capul sus și sigura de ceea ce este. O iubesc pe Charles Theron care spunea,,la 40 de ani femeile se afla în adevăratul lor moment de senzualitate “!!!
Asa ca jubilez …si savurez vinul dulce..încet…încet și cum încă melatonina mea nu își face aparitia:) ma gândesc sa inchei seara intr-o atmosfera vintage si sa vad un film vechi..bineînțeles cu Sofia Loren si gratia ei de neegalat!!
Tu cum ti-ai încheiat seara?!